Forum Index > Coș cu teme șterse > Paranormal > CURS DE ASTRONOMIE

#0 by minzatuandrei (Power User) (0 mesaje) at 2011-01-05 22:30:35 (766 săptămâni în urmă) - [Link]Top
                                                                     
                                                                                      Bună!!!
                                                                                 
Aici v-om Studia:
Coordonate cereşti.
Sistemul solar.
Orientarea pe cer. Constelaţiile.
Elemente de astronomie extragalactică.
Instrumente astronomice.
Radioastronomia.
Originea si evoluţia universului.
Accesul la informaţii prin:
prezentări tematice;
experimente ce simulează fenomene astronomice;
observaţii prin binocluri, lunete şi telescoape;
vizionari şi dezbateri de filme documentare;
reviste, cărţi de specialitate;
internet.

Ce se vede pe cer?
CONSTELAŢII
Alăturarea arbitrară de stele pe sfera cerească în poligoane sau linii, desemnate cu nume provenite din mitologie, cu deosebire din culturile greacă sau babiloniană, sau cu nume fantastice. Liniile ce unesc stelele unei constelaţii urmează în general tradiţiile istorice. În ştiinţă, constelaţiile sau liniile de unire sunt definite ca domenii strict delimitate. În total, pe bolta cerească există 88 de constelaţii. Stelele reunite într-o constelaţie nu formează, în general, din punct de vedere fizic, un tot unitar.
DEEP SKY (planete îndepărtate, nebuloase, roiuri de stele, galaxii)
Pentru astronomie, observarea acestor obiecte este principalul mijloc pentru îmbogăţirea cunoştinţelor despre obiectele cosmice şi pentru verificarea valabilităţii afirmaţiilor teoretice. Observatorul nu poate să influenţeze obiectul observat; el rămâne pasiv pe tot parcursul procesului.
POLUAREA LUMINOASĂ
Iluminarea artificială, semn al bunăstării şi civilizaţiei avansate, afectează sănătatea oamenilor, produce pagube ecosistemelor locale şi are un impact devastator asupra cercetărilor astronomice şi astrofizice.
AURORE
Fenomene ce se întâlnesc în zona cercurilor polare, explicate ştiinţific recent (cam de 60 de ani). Aurorelele polare se formeaza in ionosfera terestra, la latitudini de peste 60 grade, simultan in ambele emisfere. Perioadele de observare a aurorelor coincid cu perioadele de intensitate maximă a activităţii solare sau puţin după acestea, atunci cand fluxul de particule ionizate (electroni si ioni pozitivi) este expulzat de Soare in spaţiul cosmic şi are intensitate maximă.
METEORI
Stelele căzătoare, observabile ca fenomene luminoase pe bolta cerească. Apar atunci când particule de praf interplanetar sau mici meteoriţi se aprind, prin frecare cu atmosfera terestră, la înălţimi cuprinse, în general, între 90 şi 100 km. Meteorii mai luminoşi decât cei din clasa de mărime -4m sunt denumiţi sfere de foc (bolizi).
Într-o noapte senină, fără Lună, pot fi observaţi cu ochiul liber circa şase până la opt meteori pe oră.
ÎnchideЗакрыть


Misiuni spațiale

                                                                    MISIUNI SPAŢIALE

1957 - Uniunea Sovietică - În 4 octombrie a lansat misiunea Sputnik 1, primul satelit artificial din lume. În 3 noiembrie s-a lansat Sputnik 2, având la bordul său un câine pe nume Laika.

1959 - Uniunea Sovietică trimite pe Lună primele sonde spaţiale.

1961 - Uniunea Sovietică - În 12 aprilie, Iuri Gagarin este primul om în spaţiu. Zborul său durează mai puţin de două ore.


1963 - Uniunea Sovietică - În 16 iunie, Valentina Tereshcova este prima femeie care s-a dus în spaţiu. Zborul durează aproape trei zile.


1965 - Arno Penzias şi Robert Wilson detectează semnale slabe, ca şi zgomotul făcut de un aparat de radio, venite din spaţiu. Aceasta este denumită radiaţia fosilă şi dovedeşte că Big Bang a avut loc cu adevărat.

1965 - Sonda spaţială a Statelor Unite, Mariner 4, face primele fotografii despre Marte.


1966 - Sonda spaţială sovietică, Luna 9, este prima care atinge suprafaţa Lunii.

1967 - Uniunea Sovietică trimite prima sondă spaţială care aterizează pe Venus.

1968 - SUA face primul zbor spaţial echipat, Apollo 8, în jurul Lunii.

1969 - În 20 iulie, misiunea US Apollo 11 debarchează primii oameni pe Lună. Ei sunt Neil Armstrong şi Buzz Aldrin. Neil Armstrong a fost primul om care a păşit pe Lună.

1971 - Sonda spaţială US Mariner 9 trimite primele fotografii de prim-plan ale planetei Marte.

1973 - SUA lansează prima staţie spaţială, Skylab.
Nava spaţială US Pioneer 10 trimite primele fotografii de prim-plan ale planetei Jupiter.

1974 - Sonda spaţială US Mariner 10 transmite primele fotografii despre vârful norilor lui Venus şi despre suprafaţa planetei Mercur.


1975 - Sondele spaţiale Venera 9 şi Venera 10 transmit primele fotografii despre suprafaţa planetei Venus.

1976 - Sondele spaţiale US Viking 1 şi Viking 2 aterizează pe Marte. Fac fotografii de mari proporţii şi iau mostre din solul marţian.

1979 - Sondele spaţiale US Voyager 1 şi Voyager 2 zboară pe lângă Jupiter, trimiţând fotografii de detaliu.

1980 - Sonda spaţială US Voyager 2 zboară pe lângă Saturn. Trimite fotografii detaliate.



1981 - În 12 aprilie SUA lansează STS 1, prima rachetă spaţială.
Se lanseză staţia spaţială sovietică MIR.
Racheta spaţială Challenger explodează şi mor şapte astronauţi.

1989 - Sonda spaţială US Voyager 2 zboară pe lângă Neptun. Transmite fotografii detaliate.

1990 - Telescopul spaţial Hubble este lansat din SUA. Are o defecţiune la sistemul de lentile şi va fi reparat de astronauţi în 1991.


1997 - US Mars Pathfinder atinge planeta Marte. Transmite informaţii amănunţite despre solul planetei, despre roci şi vreme.
În octombrie SUA lansează misiunea Cassini pe Saturn.

1998 - În 24 octombrie SUA a lansat Deep Space 1 pentru a testa o nouă tehnologie pentru nave spaţiale, după care a fost direcţionată să treacă pe lângă asteroidul Braille.

2003 - În 9 mai a fost lansată sonda japoneză Hayabusa spre asteroidul Itokawa, pentru a preleva un eşantion din suprafaţa lui(ceea ce nu a reuşit).

2005 - Misiunea americană Deep Impact lansată pe 12 ianuarie, exploreză interiorul cometei Tempel 1, la 6 luni de la lansare.

2006 - În 19 ianuarie, a fost lansată sonda spaţială americană New Horizons. Aceasta va trece pe lângă Pluto şi Charon şi îşi va continua drumul spre câteva obiecte din Centura Kuiper.
2007 - Sonda spaţială Deep Impact va trece prin dreptul Pământului pe 31 decembrie şi va folosi forţa de gravitaţie a planetei pentru a-şi lua avânt spre cometa Hartley 2 (descoperită în anul 1986 de către Malcolm Hartley) pe care o va ajunge din urmă în toamna anului 2010. Noua misiune spaţială a fost denumită EPOXI (prescurtarea de la Extrasolar Planet Observations and Characterization, EpOCh). Are o dublă misiune: studii spectrometrice asupra cometei şi observaţii asupra planetelor asemănătoare Pământului.

2008 - Misiunea indiană Chandrayaan-1 lansată pe 22 octombrie, care transportă instrumente ştiinţifice indiene, europene şi americane, va ajunge pe orbita lunară, la o distanţă de 385.000 de kilometri de Terra. Prin această misiune, India s-a înscris şi ea în cursa pentru cucerirea Lunii, după Japonia şi China. Anul trecut, China a lansat satelitul lunar Chang'e I, pe 24 octombrie, la puţin timp după ce Japonia a lansat sonda japoneză Kaguya, pe 14 septembrie.
ÎnchideЗакрыть


Evenimente astrale pentru Ianuarie 2011
IANUARIE 2011

Cele mai importante evenimente astrale

LUNA

Faza Data Ora
Lună Nouă 4 Ianuarie         11:03
Primul Pătrar 12 Ianuarie 13:32
Lună Plină 1      9 Ianuarie         23:22
Ultimul Pătrar 26 Ianuarie 14:58

Planete

Mercur Pe 9 ianuarie, se va afla la elongaţie maximă, la 23 grade vest de Soare. Acesta este un moment foarte bun pentru observaţii după ora 16, planeta având o magnitudine de -0,2.
Venus Pe 8 ianuarie, planeta va fi la elongaţie maximă, la 47 grade vest de Soare. Este uşor de observat, deoarece are o magnitudine de -4,4.
Jupiter Pe 10 ianuarie, planeta va fi în conjuncţie cu Luna la ora 13.
Uranus Poate fi găsit uşor cu un binoclu puternic sau cu telescopul alături de Jupiter. Se vede ca un mic disc albastru cenuşiu.

Evenimente cereşti

1 Ianuarie începe a doua decadă din al treilea mileniu.
3 Ianuarie Pământul se află la distanţa cea mai mică de Soare, de 147,1 milioane km.
4 Ianuarie Curentul Meteoric Quadrantide îşi atinge maximul de 120 meteori pe oră în jurul orei 3 noaptea. Radiantul este la nord de constelaţia Bootes (Boarul).
4 Ianuarie Eclipsa parţială de Soare, vizibilă în aproape toată Europa, Nordul Africii şi Asia Centrală. Eclipsa începe la 8:40, discul Soarelui este acoperit aproape 75% la 10:50 şi se sfârşeşte la 13:01. În astronomie acest fenomen poartă numele de ocultaţie.
22 Ianuarie Luna se află la distanţă minimă de Pământ, de 362 792 km.
Sugestii de observat cu telescopul

sau binoclul astronomic

NU rataţi eclipsa parţială de Soare. Observarea se face numai prin proiecţia Soarelui pe un ecran. La Observatorul Palatului Naţional al Copiilor vom face această proiecţie la luneta Caude. Cei care nu pot ajunge, pot capta Soarele printr-un pai de suc şi proiectată imaginea pe o foaie de hârtie sau un zid. Sau, în locul paiului, perforaţi un card cu un orificiu de diametru de 5 mm şi proiectaţi imaginea pe un zid sau o foaie de hârtie.
Cu binoclul sau telescopul mic puteţi admira Roiul Dublu din Perseu, aflat la 7 300 a.l.
. sau M15 în Pegasus, singurul roi globular ce conţine o nebuloasă planetară, la o distanţă de 30 000 a.l.
Cu telescopul căutaţi M81 şi M82, două galaxii spirale din Ursa Major.
  O lună minunată şi nu uitaţi să priviţi cerul!
ÎnchideЗакрыть




Eclipsa de soare 04.01.2011





ÎnchideЗакрыть

Eclipsa de soare si de Luna pina in 2020

Nota: fotografia de mai sus prezinta evolutia in timp a eclipsei totale de Soare din 29 martie 2006

In tabelul urmator se gasesc date generale despre eclipsele de Soare si de Luna care se vor produce pana in anul 2020, inclusiv. La fiecare eclipsa este dat tipul, seria Saros, magnitudinea maxima, durata (in cazul eclipselor de Luna durata eclipsei partiale si intre paranteze [...] durata eclipsei totale) si zona de vizibilitate (pentru eclipsele totale/inelare/hibrid de Soare intre paranteze [...] este trecuta zona de centralitate a eclipsei unde aceasta e inelara/totala iar marcajul - R spune ca eclipsa se vede si din Romania)



Ce se vede pe cer?
CONSTELAŢII
Alăturarea arbitrară de stele pe sfera cerească în poligoane sau linii, desemnate cu nume provenite din mitologie, cu deosebire din culturile greacă sau babiloniană, sau cu nume fantastice. Liniile ce unesc stelele unei constelaţii urmează în general tradiţiile istorice. În ştiinţă, constelaţiile sau liniile de unire sunt definite ca domenii strict delimitate. În total, pe bolta cerească există 88 de constelaţii. Stelele reunite într-o constelaţie nu formează, în general, din punct de vedere fizic, un tot unitar.
DEEP SKY (planete îndepărtate, nebuloase, roiuri de stele, galaxii)
Pentru astronomie, observarea acestor obiecte este principalul mijloc pentru îmbogăţirea cunoştinţelor despre obiectele cosmice şi pentru verificarea valabilităţii afirmaţiilor teoretice. Observatorul nu poate să influenţeze obiectul observat; el rămâne pasiv pe tot parcursul procesului.
POLUAREA LUMINOASĂ
Iluminarea artificială, semn al bunăstării şi civilizaţiei avansate, afectează sănătatea oamenilor, produce pagube ecosistemelor locale şi are un impact devastator asupra cercetărilor astronomice şi astrofizice.
AURORE
Fenomene ce se întâlnesc în zona cercurilor polare, explicate ştiinţific recent (cam de 60 de ani). Aurorelele polare se formeaza in ionosfera terestra, la latitudini de peste 60 grade, simultan in ambele emisfere. Perioadele de observare a aurorelor coincid cu perioadele de intensitate maximă a activităţii solare sau puţin după acestea, atunci cand fluxul de particule ionizate (electroni si ioni pozitivi) este expulzat de Soare in spaţiul cosmic şi are intensitate maximă.
METEORI
Stelele căzătoare, observabile ca fenomene luminoase pe bolta cerească. Apar atunci când particule de praf interplanetar sau mici meteoriţi se aprind, prin frecare cu atmosfera terestră, la înălţimi cuprinse, în general, între 90 şi 100 km. Meteorii mai luminoşi decât cei din clasa de mărime -4m sunt denumiţi sfere de foc (bolizi).
Într-o noapte senină, fără Lună, pot fi observaţi cu ochiul liber circa şase până la opt meteori pe oră.
ÎnchideЗакрыть


Misiuni spațiale

                                                                    MISIUNI SPAŢIALE

1957 - Uniunea Sovietică - În 4 octombrie a lansat misiunea Sputnik 1, primul satelit artificial din lume. În 3 noiembrie s-a lansat Sputnik 2, având la bordul său un câine pe nume Laika.

1959 - Uniunea Sovietică trimite pe Lună primele sonde spaţiale.

1961 - Uniunea Sovietică - În 12 aprilie, Iuri Gagarin este primul om în spaţiu. Zborul său durează mai puţin de două ore.


1963 - Uniunea Sovietică - În 16 iunie, Valentina Tereshcova este prima femeie care s-a dus în spaţiu. Zborul durează aproape trei zile.


1965 - Arno Penzias şi Robert Wilson detectează semnale slabe, ca şi zgomotul făcut de un aparat de radio, venite din spaţiu. Aceasta este denumită radiaţia fosilă şi dovedeşte că Big Bang a avut loc cu adevărat.

1965 - Sonda spaţială a Statelor Unite, Mariner 4, face primele fotografii despre Marte.


1966 - Sonda spaţială sovietică, Luna 9, este prima care atinge suprafaţa Lunii.

1967 - Uniunea Sovietică trimite prima sondă spaţială care aterizează pe Venus.

1968 - SUA face primul zbor spaţial echipat, Apollo 8, în jurul Lunii.

1969 - În 20 iulie, misiunea US Apollo 11 debarchează primii oameni pe Lună. Ei sunt Neil Armstrong şi Buzz Aldrin. Neil Armstrong a fost primul om care a păşit pe Lună.

1971 - Sonda spaţială US Mariner 9 trimite primele fotografii de prim-plan ale planetei Marte.

1973 - SUA lansează prima staţie spaţială, Skylab.
Nava spaţială US Pioneer 10 trimite primele fotografii de prim-plan ale planetei Jupiter.

1974 - Sonda spaţială US Mariner 10 transmite primele fotografii despre vârful norilor lui Venus şi despre suprafaţa planetei Mercur.


1975 - Sondele spaţiale Venera 9 şi Venera 10 transmit primele fotografii despre suprafaţa planetei Venus.

1976 - Sondele spaţiale US Viking 1 şi Viking 2 aterizează pe Marte. Fac fotografii de mari proporţii şi iau mostre din solul marţian.

1979 - Sondele spaţiale US Voyager 1 şi Voyager 2 zboară pe lângă Jupiter, trimiţând fotografii de detaliu.

1980 - Sonda spaţială US Voyager 2 zboară pe lângă Saturn. Trimite fotografii detaliate.



1981 - În 12 aprilie SUA lansează STS 1, prima rachetă spaţială.
Se lanseză staţia spaţială sovietică MIR.
Racheta spaţială Challenger explodează şi mor şapte astronauţi.

1989 - Sonda spaţială US Voyager 2 zboară pe lângă Neptun. Transmite fotografii detaliate.

1990 - Telescopul spaţial Hubble este lansat din SUA. Are o defecţiune la sistemul de lentile şi va fi reparat de astronauţi în 1991.


1997 - US Mars Pathfinder atinge planeta Marte. Transmite informaţii amănunţite despre solul planetei, despre roci şi vreme.
În octombrie SUA lansează misiunea Cassini pe Saturn.

1998 - În 24 octombrie SUA a lansat Deep Space 1 pentru a testa o nouă tehnologie pentru nave spaţiale, după care a fost direcţionată să treacă pe lângă asteroidul Braille.

2003 - În 9 mai a fost lansată sonda japoneză Hayabusa spre asteroidul Itokawa, pentru a preleva un eşantion din suprafaţa lui(ceea ce nu a reuşit).

2005 - Misiunea americană Deep Impact lansată pe 12 ianuarie, exploreză interiorul cometei Tempel 1, la 6 luni de la lansare.

2006 - În 19 ianuarie, a fost lansată sonda spaţială americană New Horizons. Aceasta va trece pe lângă Pluto şi Charon şi îşi va continua drumul spre câteva obiecte din Centura Kuiper.
2007 - Sonda spaţială Deep Impact va trece prin dreptul Pământului pe 31 decembrie şi va folosi forţa de gravitaţie a planetei pentru a-şi lua avânt spre cometa Hartley 2 (descoperită în anul 1986 de către Malcolm Hartley) pe care o va ajunge din urmă în toamna anului 2010. Noua misiune spaţială a fost denumită EPOXI (prescurtarea de la Extrasolar Planet Observations and Characterization, EpOCh). Are o dublă misiune: studii spectrometrice asupra cometei şi observaţii asupra planetelor asemănătoare Pământului.

2008 - Misiunea indiană Chandrayaan-1 lansată pe 22 octombrie, care transportă instrumente ştiinţifice indiene, europene şi americane, va ajunge pe orbita lunară, la o distanţă de 385.000 de kilometri de Terra. Prin această misiune, India s-a înscris şi ea în cursa pentru cucerirea Lunii, după Japonia şi China. Anul trecut, China a lansat satelitul lunar Chang'e I, pe 24 octombrie, la puţin timp după ce Japonia a lansat sonda japoneză Kaguya, pe 14 septembrie.
ÎnchideЗакрыть


Evenimente astrale pentru Ianuarie 2011
IANUARIE 2011

Cele mai importante evenimente astrale

LUNA

Faza Data Ora
Lună Nouă 4 Ianuarie         11:03
Primul Pătrar 12 Ianuarie 13:32
Lună Plină 1      9 Ianuarie         23:22
Ultimul Pătrar 26 Ianuarie 14:58

Planete

Mercur Pe 9 ianuarie, se va afla la elongaţie maximă, la 23 grade vest de Soare. Acesta este un moment foarte bun pentru observaţii după ora 16, planeta având o magnitudine de -0,2.
Venus Pe 8 ianuarie, planeta va fi la elongaţie maximă, la 47 grade vest de Soare. Este uşor de observat, deoarece are o magnitudine de -4,4.
Jupiter Pe 10 ianuarie, planeta va fi în conjuncţie cu Luna la ora 13.
Uranus Poate fi găsit uşor cu un binoclu puternic sau cu telescopul alături de Jupiter. Se vede ca un mic disc albastru cenuşiu.

Evenimente cereşti

1 Ianuarie începe a doua decadă din al treilea mileniu.
3 Ianuarie Pământul se află la distanţa cea mai mică de Soare, de 147,1 milioane km.
4 Ianuarie Curentul Meteoric Quadrantide îşi atinge maximul de 120 meteori pe oră în jurul orei 3 noaptea. Radiantul este la nord de constelaţia Bootes (Boarul).
4 Ianuarie Eclipsa parţială de Soare, vizibilă în aproape toată Europa, Nordul Africii şi Asia Centrală. Eclipsa începe la 8:40, discul Soarelui este acoperit aproape 75% la 10:50 şi se sfârşeşte la 13:01. În astronomie acest fenomen poartă numele de ocultaţie.
22 Ianuarie Luna se află la distanţă minimă de Pământ, de 362 792 km.
Sugestii de observat cu telescopul

sau binoclul astronomic

NU rataţi eclipsa parţială de Soare. Observarea se face numai prin proiecţia Soarelui pe un ecran. La Observatorul Palatului Naţional al Copiilor vom face această proiecţie la luneta Caude. Cei care nu pot ajunge, pot capta Soarele printr-un pai de suc şi proiectată imaginea pe o foaie de hârtie sau un zid. Sau, în locul paiului, perforaţi un card cu un orificiu de diametru de 5 mm şi proiectaţi imaginea pe un zid sau o foaie de hârtie.
Cu binoclul sau telescopul mic puteţi admira Roiul Dublu din Perseu, aflat la 7 300 a.l.
. sau M15 în Pegasus, singurul roi globular ce conţine o nebuloasă planetară, la o distanţă de 30 000 a.l.
Cu telescopul căutaţi M81 şi M82, două galaxii spirale din Ursa Major.
  O lună minunată şi nu uitaţi să priviţi cerul!
ÎnchideЗакрыть




Eclipsa de soare 04.01.2011






ÎnchideЗакрыть


Data                      Tipul                                                Durata                        Vizibilitatea
04.01.2011 Eclipsa partiala de Soare 151 0.857 - Europa, Africa, Asia centrala - R
01.06.2011 Eclipsa partiala de Soare 118 0.601 - E Asiei, N Americii de Nord, Islanda
15.06.2011 Eclipsa totala de Luna 130 1.705 03h40m [01h41m] America de Sud, Europa, Africa, Asia, Australia - R
01.07.2011 Eclipsa partiala de Soare 156 0.097 - S Oceanului Indian
25.11.2011 Eclipsa partiala de Soare 123 0.905 - S Africii, Antarctica, Tasmania, Noua Zeelanda
10.12.2011 Eclipsa totala de Luna 135 1.110 03h33m [00h52m] Europa, E Africii, Asia, Australia, Pacific, America de Nord - R
20.05.2012 Eclipsa inelara de Soare 128 0.944 05m46s Asia, Pacific, America de Nord [China, Japonia, Pacific, V SUA]
04.06.2012 Eclipsa partiala de Luna 140 0.376 02h08m Asia, Australia, Pacific, America
13.11.2012 Eclipsa totala de Soare 133 1.050 04m02s Australia, Noua Zeelanda, S Pacificului, S Americii de Sud [N Australiei, S Pacificului]
28.11.2012 Eclipsa de Luna prin penumbra 145 -0.184 - Europa, E Africii, Asia, Australia, Pacific, America de Nord - R
25.04.2013 Eclipsa partiala de Luna 112 0.020 00h32m Europa, Africa, Asia, Australia - R
10.05.2013 Eclipsa inelara de Soare 138 0.954 06m03s Australia, Noua Zeelanda, centrul Pacificului [N Australiei, Insulele Solomon, centrul Pacificului]
25.05.2013 Eclipsa de Luna prin penumbra 150 -0.928 - America, Africa
18.10.2013 Eclipsa de Luna prin penumbra 117 -0.266 - America, Europa, Africa, Asia - R
03.11.2013 Eclipsa hibrid de Soare 143 1.016 01m40s E Americii, S Europei, Africa [Atlantic, Africa centrala]
15.04.2014 Eclipsa totala de Luna 122 1.296 03h35m [01h19m] Australia, Pacific, America
29.04.2014 Eclipsa inelara de Soare 148 0.984 00m00s S Oc. Indian, Australia, Antarctica [Antarctica]
08.10.2014 Eclipsa totala de Luna 127 1.172 03h20m [01h00m] Asia, Australia, Pacific, America
23.10.2014 Eclipsa partiala de Soare 153 0.811 - N Pacific, America de Nord
20.03.2015 Eclipsa totala de Soare 120 1.045 02m47s Islanda, Europa, N Africii, N Asiei [N Atlantic, Insulele Feroe, Svalbard] - R
04.04.2015 Eclipsa totala de Luna 132 1.006 03h30m [00h12m] Asia, Australia, Pacific, America
13.09.2015 Eclipsa partiala de Soare 125 0.787 - S Africii, S Oc. Indian, Antarctica
28.09.2015 Eclipsa totala de Luna 137 1.282 03h21m [01h13m] E Pacificului, America, Europa, Africa, V Asiei
09.03.2016 Eclipsa totala de Soare 130 1.045 04m09s E Asiei, Australia, Pacific [Sumatra, Borneo, Sulawesi, Pacific]
23.03.2016 Eclipsa de Luna prin penumbra 142 -0.307 - Asia, Australia, Pacific, V Americii
18.08.2016 Eclipsa de Luna prin penumbra 109 -0.992 - Australia, Oc. Pacific, America
01.09.2016 Eclipsa inelara de Soare 135 0.974 03m06s Africa, Oc. Indian [Oc. Atlantic, Africa centrala, Madagascar, Oc. Indian]
16.09.2016 Eclipsa de Luna prin penumbra 147 -0.058 - Europa, Africa, Asia, Australia, V Oc. Pacific - R
11.02.2017 Eclipsa de Luna prin penumbra 114 -0.031 - America, Europa, Africa, Asia - R
26.02.2017 Eclipsa inelara de Soare 140 0.992 00m44s S Americii de Sud, Oc. Atlantic, Africa, Antarctica [Oc. Pacific, Chile, Argentina, Oc. Atlantic, Africa]
07.08.2017 Eclipsa partiala de Luna 119 0.252 01h57m Europa, Africa, Asia, Australia - R
21.08.2017 Eclipsa totala de Soare 145 1.031 02m40s America de Nord, N Americii de Sud [N Oc. Pacific, SUA, S Oc. Atlantic]
31.01.2018 Eclipsa totala de Luna 124 1.321 03h23m [01h17m] Asia, Australia, Oc. Pacific, V Americii de Nord
15.02.2018 Eclipsa partiala de Soare 150 0.599 - Antarctica, S Americii de Sud
13.07.2018 Eclipsa partiala de Soare 117 0.337 - S Australiei
27.07.2018 Eclipsa totala de Luna 129 1.614 03h55m America de Sud, Europa, Africa, Asia, Australia - R
11.08.2018 Eclipsa partiala de Soare 155 0.736 - N Europei, NE Asiei
05.01.2019 Eclipsa partiala de Soare 122 0.715 - NE Asiei, N Oc. Pacific
21.01.2019 Eclipsa totala de Luna 134 1.201 03h17m [01h03m] Oc. Pacific, America, Europa, Africa - R
02.07.2019 Eclipsa totala de Soare 127 1.046 04m33s S Oc. Pacific, America de Sud [S Oc. Pacific, Chile, Argentina]
16.07.2019 Eclipsa totala de Luna 139 0.657 02h59m America de Sud, Europa, Africa, Asia, Australia - R
26.12.2019 Eclipsa inelara de Soare 132 0.970 03m39s Asia, Australia [Arabia Saudita, India, Sumatra]
10.01.2020 Eclipsa de Luna prin penumbra 144 -0.111 - Europa, Africa, Asia, Australia - R
05.06.2020 Eclipsa de Luna prin penumbra 111 -0.399 - Europa, Africa, Asia, Australia - R
21.06.2020 Eclipsa inelara de Soare 137 0.994 00m38s Africa, SE Europei, Asia [Africa centrala, S Asiei, China, Oc. Pacific] - R
05.07.2020 Eclipsa de Luna prin penumbra 149 -0.639 - America, SV Europei, Africa
30.11.2020 Eclipsa de Luna prin penumbra 116 -0.258 - Asia, Australia, Oc. Pacific, America
14.12.2020 Eclipsa totala de Soare 142 1.025 02m10s Oc. Pacific, S Americii de Sud, Antarctica [S Oc. Pacific, Chile, Argentina, S Oc. Atlantic]
ÎnchideЗакрыть
                                                                  Informațiile se v-or reînnoi pentru fiecare lună!!!
                                                                              Aștept noi teme pentru discuții!!!
                                                                        O lună minunată şi nu uitaţi să priviţi cerul!!!
                                                                                  Vorbiți la temă fară FLOOD!!!

Editat de către minzatuandrei la 2011-01-06 13:50:41




Mesaj util ?   Da   5 puncte

1 2 3 4 5 6 7 8
<< Precedenta      Următoarea >>

#151 by Ucionyi ( Nuclear Fuel Cycle Engineer) (0 mesaje) at 2011-01-09 13:31:42 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#150 Tolea_Casciuc, :slap:, mai bine ai tacea daca nu stii, decit sa vb prostii...


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#152 by Tolea_Casciuc (Power User) (0 mesaje) at 2011-01-09 13:54:42 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#148 Ucionyi, 4 mln tone se pierd din cauza ca are loc ciocnire puternica asa ca unii atomi nu ajung sa fie heliu
cam asta e parerea mea (particulele nu apar si nu dispar pur si simplu se transforma in alte particule)

#151 Ucionyi, eu mereu ma informez si datele scrise de mine le am de la un profesor foarte bun asa ca nu scriu prostii


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#153 by Ucionyi ( Nuclear Fuel Cycle Engineer) (0 mesaje) at 2011-01-09 14:37:12 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top

Tolea_Casciuc wrote:

#148 Ucionyi, 4 mln tone se pierd din cauza ca are loc ciocnire puternica asa ca unii atomi nu ajung sa fie heliu
cam asta e parerea mea (particulele nu apar si nu dispar pur si simplu se transforma in alte particule)

- regret sa te anunt dar parerea ta este gresita

P.S. Nu ma indoiesc de faptul k primesti datele de la un profesor, dar esti ink prea mic k sa le interpretezi corect, d-aia si spuneam sa nu scrii prostii


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#154 by inaplanitian (Power User) (0 mesaje) at 2011-01-09 17:05:44 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top

Ucionyi wrote:

#147 inaplanitian, voi da niste cifre: in fiecare secunda pe soare "ard" aprox. 614 mln tone de hidrogen, dintre care 610 mln tone se transforma in heliu, iar 4mln tone in energie pura...



mm, interesant n-am shtiut de cifele estea :) ... tu ai terminat vreo universitate de chimie ? intreb pt ca ash vrea probabil shi eu sa ma duc la o specialitate de chimist-fizic :) insa inka nu-s sigur..

Tolea_Casciuc wrote:

#147 inaplanitian, asta e reactie de fuziune nucleara care forneaza atomi mai grei( pe pamit e filosit uraniul di cauza ca e mai rezistent la cicniri in sens ca e practic imposibil sa faci din uraniu alta substanta)
cind se sparge stratul de electroni se arunca o cantitate enorma de energie iar eu am intrebat altceva: cum din energie sa obtinut substanta(se presupune ca prima a fost hidrogenul, dar se cauta substante mai simple si mai usore)



"care formeaza atomi mai grei" -formeaza atomi mai grei dak energia nu-i destula; nu-i cam bun exemplu, dar se poate de comparat cu arderea carbonului care la deficientsa de oxigen se transforma in CO, nu CO2 .. apropo pe pamant deja s-a inceput un proiect de crearea a unui reactor cu hidrogen, prin alte cuvinte vom avea un propriu "soare" pe Terra , care ne va furniza energie muuulta shi ieftina, singura problema e ca aceasta reactsie este greu de controlat, pe soare ea are lok in mod natural ..

"cum din energie sa obtinut substanta"- nu am informatsie concreta insa presupun ca aceasta s-a intamplat in mod firesc, nu imi inkipui precis cum insa presupun ca la inceput din energie s-au format particulele subatomice, care fiind extrem de multe shi dense au inceput sa formeze substantse, la inceput hidrogenu, care-i cea mai simpla, presupun ca intre aceste particule subatomice exista un fel de fortsa de atractsie, apoi abundentsa de energie a dus la formarea din hidrogen a altor substantse s.a.m.d.

"dar se cauta substante mai simple si mai usore"- in ce sens se cauta? oamenii de shtiintsa cauta? mm, ma indoiesc ca ar gasi, substantsa mai simpla ca hidrogenu teoretic nu poate exista ..


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#155 by Ucionyi ( Nuclear Fuel Cycle Engineer) (0 mesaje) at 2011-01-09 17:21:42 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#154 inaplanitian, sunt student in anul 3 si problema cu soarele am rezolvat-o la chimia nucleara, bineinteles, am aproximat multe lucruri insa rezultatul este f-te aproape de realitate :wink:


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#156 by Tolea_Casciuc (Power User) (0 mesaje) at 2011-01-09 17:32:37 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#155 Ucionyi, eu am acum o parere despre care nu vei putea spune ca nu e adevarate:
e practic imposibil sa demonstrezi ca ceva se intimpla pe soare, din cauza distantei mari(informatia o am din o enciclopedie) e foarte greu de determinat ce are loc pe soare. pareae mea: chimia nucleara trebuie sa se gindeasca cum sa obtina energie eftina sau hidrogen eftin ci nu sa aproximeze diferite date.


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#157 by Ucionyi ( Nuclear Fuel Cycle Engineer) (0 mesaje) at 2011-01-09 17:44:03 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#156 Tolea_Casciuc, in primul rind, am mentionat k noi in timp ce rezolvam problema am aproximat unele chestii, ce tin de fizica cuantica, chestii care nu intra in programul de studiu. In al doilea rind, ai dreptate(partial), chimia nucleara tine de altceva, iar privind procesele de pe soare, stai fara griji, ele sunt destul de bine studiate (cel putin fuziunea), si in cazul dat distanta nu joaca nici un rol. Daca tot ai enciclopedii, cauta prin ele metodele stiintifice introduse pe la sfirsitul secolului XIX si vei gasi spectroscopia si citeste despre ea mai detaliat :)


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#158 by Tolea_Casciuc (Power User) (0 mesaje) at 2011-01-09 17:50:04 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#157 Ucionyi, am citit dar la sfirsit era asa o fraza: datele prezente aici sunt veridice doar partial, probabilitatea ca ne inselam e deajuns de mare.
am o intrebare: poate fuziunea nucleara sa mareasca volumu soarelui in timp ce dupa datele din 2010(nu sunt sigur ca asa e) soarele sa raceste?


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#159 by inaplanitian (Power User) (0 mesaje) at 2011-01-09 17:54:51 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#155 Ucionyi  invetsi in Moldova? nu itsi pare rau de alegere?

Tolea_Casciuc wrote:

#155 Ucionyi, eu am acum o parere despre care nu vei putea spune ca nu e adevarate:
e practic imposibil sa demonstrezi ca ceva se intimpla pe soare, din cauza distantei mari(informatia o am din o enciclopedie) e foarte greu de determinat ce are loc pe soare. pareae mea: chimia nucleara trebuie sa se gindeasca cum sa obtina energie eftina sau hidrogen eftin ci nu sa aproximeze diferite date.



ceea ce spui e oarecum contradictoriu, oamenii prin observare shi analizare au descoperit majoritatea lucrurilor, tu spui ca chimia nucleara trebuie sa se gandeasca cum sa obtsina energie ieftina, iar o solutsie buna ar fi construirea unui reactor cu hidrogen ceea ce deja se face, insa cum ar fi posibil de pus in mishcare acest reactor fara sa ai anumite date despre aceste reactsii destul de complicate, shi de unde din alta parte sa afli aceste date decat din cel mai mare reactor cu hidrogen din sistemul nostru solar care este soarele, asha ka aici totul e legat shi ar fi o prostie ca oamenii sa puna in functsiune acel reactor fara sa analizeze cum are loc aceasta reactsie pe soare, cata energie este eliberata, de cat hidrogen este nevoie, care e cantitatea optima, ca sa nu avem un nou Cernobal...

in privintsa faptului ka nu putem shti cu adevarat ce se intampla pe soare nu sunt de acord, oamenii shtiu chiar compozitsia soarelui shi kiar shi ce reactsii au loc, despre explozii, shi pulsatsiile solare, nu cred ca oamenii de shtiintsa inventeaza aceste lucruri..


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#160 by Ucionyi ( Nuclear Fuel Cycle Engineer) (0 mesaje) at 2011-01-09 17:58:57 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#158 Tolea_Casciuc, pai d-aia si ziceam k am facut aproximari, p-u k nu am tinut cont de toate procesele de pe soare(nu era cazul).
Referitor la intrebare: da, in urma reactiilor de fuziune, soarele isi va mari volumul, respectiv se va raci, dar mai este pina atunci. Suntem abia la jumatatea vietii soarelui

#159 inaplanitian, nu invat in Moldova, sunt in Franta :)


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#161 by inaplanitian (Power User) (0 mesaje) at 2011-01-09 18:02:43 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top

Tolea_Casciuc wrote:

am o intrebare: poate fuziunea nucleara sa mareasca volumu soarelui in timp ce dupa datele din 2010(nu sunt sigur ca asa e) soarele sa raceste?



la moment nu cred ca exista metode pt a influentsa cumva activitatea soarelui, soarele tot nu e veshnic shi noi nu putem opri acest proces singura solutsie este de a gasi alt sistem solar, insa desigur asta va fi peste muuuuult timp asha ca nu-tsi fa griji, soarele n-o sa se stinga peste noapte, plus ca din cate shtiu problema nu consta in faptu ca soarele se va micshora din contra din cate shtiu, cu timpul stelele se maresc shi se transforma in gigantsi roshii (inghitsind planetele din sistemu solar) ca ulterior sa explodeze, ca apoi sa dea nashtere altor stele...

160# :) super, ai cashtigat vreo bursa sau pur shi simplu ai plekat akolo la studii?
ehh, din pacate nu shtiu franceza, singura shansa e SUA probabil..


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#162 by Tolea_Casciuc (Power User) (0 mesaje) at 2011-01-09 18:03:25 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#159 inaplanitian, eu am avut in vedere altceva. cu spectroscopul se pot afla multe dar cum ne arata istoria observare si experimentul dau roada atunci cind sunt impreuna. nu se poate spune exact ce se intimpla pe soare dar au inceput experimentele cara trebuie sa dovedeasca ca ceva anume are loc.
iar daca nu crezi ceva nu crede, se presupune ca exista elemente mai complexe asa ca nimeni nu se apuca sa sapuna ce are loc pe soare anume din cauza la asa presupuneri. eu am sa fiu de acord cu ace ca pe soare au loc reactii diferite dar ele au loc si pe pamint. cel mai real ar fi sa spunem ca soarele e o planeta enorma pe care au loc reactii. si atit.

#161 inaplanitian, pe mine doar un om ma intelege si ala nu esti tu.

#160 Ucionyi, deci ce are loc intrun reactor nuclear de fuziune? marirea vol. de substanta folosita?


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#163 by inaplanitian (Power User) (0 mesaje) at 2011-01-09 18:18:38 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top

Tolea_Casciuc wrote:

#159 inaplanitian, eu am avut in vedere altceva. cu spectroscopul se pot afla multe dar cum ne arata istoria observare si experimentul dau roada atunci cind sunt impreuna. nu se poate spune exact ce se intimpla pe soare dar au inceput experimentele cara trebuie sa dovedeasca ca ceva anume are loc.
iar daca nu crezi ceva nu crede, se presupune ca exista elemente mai complexe asa ca nimeni nu se apuca sa sapuna ce are loc pe soare anume din cauza la asa presupuneri. eu am sa fiu de acord cu ace ca pe soare au loc reactii diferite dar ele au loc si pe pamint. cel mai real ar fi sa spunem ca soarele e o planeta enorma pe care au loc reactii. si atit.

#161 inaplanitian, pe mine doar un om ma intelege si ala nu esti tu.

#160 Ucionyi, deci ce are loc intrun reactor nuclear de fuziune? marirea vol. de substanta folosita?



"cel mai real ar fi sa spunem ca soarele e o planeta enorma pe care au loc reactii. si atit." - fix asha s'poate de spus ca un meteorit este pur shi simplu o planeta doar ca e mai mica, iar girafa e un cal numai ca cu gatu' mai lung. si atit.

"pe mine doar un om ma intelege si ala nu esti tu."- adika? tu ai pus o intrebare, iar eu am raspuns, sau eu n-am intseles intrebare? tu ai intrebat daca este posibil de marit volumu soarelui (care shi asha se mareshte), cu scopul ca noi sa nu murim de frig. sau altceva ai avut in vedere? lumineaza-ma, mare geniu neintseles de lumea de rand..

" deci ce are loc intrun reactor nuclear de fuziune? marirea vol. de substanta folosita?"- nu. pur shi simplu soarele este un pik mai mult decat un simplu reactor nuclear. tsi-ash zice de ce volumul se mareshte , numai ca o sa spui iara ca nu te intseleg... )


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#164 by Malfoy (Music is love.) (0 mesaje) at 2011-01-09 18:29:27 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#163 inaplanitian, "... tsi-ash zice de ce volumul se mareshte ..." - spune, spune ^^


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#165 by Tolea_Casciuc (Power User) (0 mesaje) at 2011-01-09 18:29:29 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#163 inaplanitian, 1 sunt si eu om de rind 2 eu am intrebat daca se pote mari vlumul in timpul racirii.
si prin ce difera reactiile de pe soare de cele din reactor?


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#166 by Ucionyi ( Nuclear Fuel Cycle Engineer) (0 mesaje) at 2011-01-09 18:34:03 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#165 Tolea_Casciuc,in ce ce clasa inveti? Intreb k sa stiu cum sa-ti explic mai bine. P-u k dak n-ai invatat bazele teoriei cinetico-moleculare, va fi complicat de inteles...


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#167 by Tolea_Casciuc (Power User) (0 mesaje) at 2011-01-09 18:36:10 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
a 8, si am optionale la fizica si chime cu studiu aprofundat, apropo am o carte despre bazele teor. cinetico-moleculare dar nu am ajuns sa o studiez.


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#168 by inaplanitian (Power User) (0 mesaje) at 2011-01-09 18:59:41 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#164 la moment volumul nu se mareshte el fluctueaza (probabil din aceasta cauza Tolea_Casciuc se intreba daca se poate cumva de oprit micshorarea), insa asta este o etapa temporara, insa peste cateva milioane de ani (aproximativ 5) se va mari constant, cauza este ca hidrogenul se consuma din soare, shi energia se pierde, logik ar fi sa se micshoreze insa nu-i asha, din cauza ca soarele la moment are o densitate foaaarte mare, shi peste un timp el avand fortsa de atractsi mai mica ishi va mentsine volumul cu greu, shi ca proces firesc va urma marirea lui la proportii imense (cat intreg sistemul solar aproximativ)

Tolea_Casciuc wrote:

si prin ce difera reactiile de pe soare de cele din reactor?



in primu rand proportsiile sunt foaaaarte diferite iar asta conteaza mult, caci astfel apar shi alte fortse, ceea ce schimba oliaka felul in kare dekurge reactsia, de asemenea shi compozitsia este un pic mai diversa, in reactoru de pe pamant se va folosi hidrogen curat,
+ multi alti factori ce tin de proportsii, shi insashi faptu ca pe soare aceasta reactsie este automata, decurge de la sine conteaza..


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#169 by minzatuandrei (Power User) (0 mesaje) at 2011-01-10 16:37:57 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#168 inaplanitian, soarele ar putea deveni o gaura negra!!!ar putea dupa ce sa-si traiasca viata sa explodeze!!!Nu mai stim noi ce va fi cu el!!!


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#170 by Wallachiel (Castle of Dreams: Sleeping Garden) (0 mesaje) at 2011-01-10 16:39:53 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#169 minzatuandrei, "... soarele ar putea deveni o gaura negra!!!ar putea dupa ce sa-si traiasca viata sa explodeze!!!Nu mai stim noi ce va fi cu el!!! ..." - :rofl:


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#171 by snyper Drivers ClubParticipant la concursul Counter-Strike Masters Tournament (Maia Sandu - Președinte!) (0 mesaje) at 2011-01-10 16:40:31 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#170 valachesh, :rofl: true troll :rofl:


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#172 by TerrorSquaD (http://) (0 mesaje) at 2011-01-10 17:19:06 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#169 minzatuandrei, probabil ai avut in vedere de supernova, care in teorie dupa explozie se face in neutron star, dupa care este probabilitate sa apara shi gaura neagra, cam asa ceva


Mesaj util ?   Da   1 puncte
#173 by minzatuandrei (Power User) (0 mesaje) at 2011-01-10 17:55:50 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#170 valachesh,

#171 snyper,

#172 TerrorSquaD, nu dapoi cum asiia doi de mai sus inteleg!!stiu numa sa critice oamenii!!!ati citi voi mai bine!!!mai mult ati face!!!!


Mesaj util ?   Da   0 puncte
#174 by PerSeM (Midnight.Worker) (1 mesaje) at 2011-01-10 18:12:45 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top
#172 TerrorSquaD, dar totul asta in citeva sute de milioane de ani ))
am citit nustiu unde ca peste vrio 200 mln ani se va transforma abea in supernova.


Mesaj util ?   Da   1 puncte
#175 by minzatuandrei (Power User) (0 mesaje) at 2011-01-10 18:31:32 (765 săptămâni în urmă) - [Link]Top

snyper wrote:

#170 valachesh, :rofl: true troll :rofl:

  singur esti true loll!!!intelege sensul mai intai    pe urma citeaza!!!!


Mesaj util ?   Da   0 puncte

1 2 3 4 5 6 7 8
<< Precedenta      Următoarea >>

Forum Index > Coș cu teme șterse > Paranormal > CURS DE ASTRONOMIE

You are not permitted to post in this forum.


Navigare rapidă:


Comunitatea digitală din Moldova. Să adunăm și să organizăm conținutul autohton de pe întreg internet pe un singur site web.