Forum Index > Coș cu teme șterse > Muzică > Istoria hip-hop-ului Romanesc - Primul deceniu de hip-hop din România

#0 by Eugen_93 (Power User) (0 mesaje) at 2009-08-21 23:32:01 (837 săptămâni în urmă) - [Link] Istoria Hip-Hop-ului Românesc - Capitolul I Cap. 1 1.1 Priviri in trecut ] Cu mai bine de un sfert de secol în urmă se năştea în S.U.A. un curent care avea să zguduie întreaga lume. Născut din revoltă, hip- hop-ul îşi are originile în muzica sclavilor de culoare, acele celebre Gospel- uri, care nu erau altceva decât suferinţele şi întristările lor exteriorizate prin muzică. Însă de la corurile Gospel şi până la primele manifestaţii stradale de hip- hop drumul a fost lung. Îmbinând Blues-ul cu Jazz- ul şi cu R&B- ul anilor ‘50, stilul s-a concretizat abia la începutul anilor ‘70. Primii artişti care au combinat ritmul cu versurile sunt componenţii trupelor Watts Prophets şi The Last Poets. Deşi primele trupe cu rezonanţă internaţională au apărut în anii ‘80, anul 1979 a adus un progres remarcabil. Sugar Hill Gang a semnat piesa “Rapper’s Delight”, piesă ce a ajuns într-un Top 40 şi care a deschis drumul următorilor, captând atenţia publicului. Au apărut nume ca Grand Master Jay, Khurtis Blow sau Whodini, care sunt consideraţi părinţii old- school rapului. Ei au fost cei care au stabilizat mişcarea văzând din hip-hop o şansă reală de a câştiga bani şi nu în ultimul rând faimă. Au fost cei care au vorbit pentru prima oară întregii lumi despre ce nu merge bine, spunând lucrurilor pe nume. Imboldul fiind dat, curentul s-a dezvoltat incredibil de rapid. Hip-hop-ul a devenit în scurt timp o adevărată industrie, implicând tot mai mulţi bani şi captând o atenţie tot mai mare. Casele de discuri au observat fenomenul, drept urmare tot mai mulţi artişti au semnat contracte, ce au asigurat promovarea necesară succesului. Cerinţa mare de concerte, apoi de turnee, a atras atenţia publicului larg şi în special a mass- mediei deoarece numărul mare de fani şi numărul celor implicaţi în hip-hop demonstra că întreaga mişcare era în ascensiune. Presa realiză că cei care se adunau la concerte o făceau nu doar de dragul de a asculta muzică ci pentru că cei de pe scenă aveau ceva de zis, aveau ceva de demonstrat. A fost momentul în care nu s-a mai putut face nimic în ideea de a opri fenomenul hip-hop. ÎnchideЗакрыть 1. 2 În interiorul graniţelor ] La scurt timp după terminarea evenimentelor din anul 1989, evenimente ce au zguduit din temelii o naţiune întreagă, România a rupt lanţurile Estului, îndreptându-şi privirile spre Occident. La doar doi- trei ani după Revoluţie, atât sistemul politic, social cât şi toate ramurile economiei româneşti priveau modelul apusean deşi erau adânc înrădăcinate în cel socialist. Astfel, începând cu anul 1990, datorită instaurării democraţiei, deci a libertăţii şi a dreptului de a alege, hip-hop-ul a primit undă verde pe teritoriul ţării noastre. Pentru prima oară în istoria ei, România simţea influenţele hip-hop-ului. Totuşi, neajunsurile şi abisurile de care suferea ţara noastră în aceea vreme au făcut imposibilă promovarea artiştilor străini, la nivel profesional, pe teritoriul nostru. Reţelele de distribuţie erau inexistente sau în cel mai bun caz, slab conturate, posturile de radio îşi făceau apariţia însă erau dezorganizate, în timp ce pirateria era singura cale concretă de promovare. S-au creat adevărate pieţe de schimb de casete cu rap-eri străini printre amatorii acelor vremuri. Din ce în ce mai mulţi vroiau să pună mâna pe câte un album, casetele originale ajungând la o valoare inestimabilă. Curentul hip-hop prindea rădăcini. De la simpli ascultători şi până la primele producţii proprii a fost un singur pas. Şi acel pas a fost făcut foarte repede. Şi-au făcut apariţia primii inşi care au încercat, pentru început, să copieze piesele din străinătate. Au fost primele tendinţe clare de formare a hip-hop-ului autohton. ÎnchideЗакрыть 1.3 Primele trupe ] Sunt primii oameni, copii, care au surprins ascensiunea curentului hip-hop din România şi au decis să crească împreună cu el. Au apărut primele trupe formate din amatorii genului, trupe ce pot fi considerate bazele hip-hop-ului românesc, asemănătoare celor din old-school rap-ul de peste ocean. Nume ca R.A.C.L.A., M&G, Paraziţii, Demonii sau Black Underground îşi făceau simţite prezenţa în hip-hop-ul românesc, urmate de Il-egal, Morometzii, Delikt, Gangsta Clique, Ghetto Birds şi altele. Unele din aceste trupe există şi astăzi, însă sub alte denumiri sau alţi componenţi. Calea de concretizare a fiecărei trupe a fost una extrem de lungă şi controversată. Nici una din trupele mai sus amintite şi care există şi azi nu are aceeaşi componenţă ca acum 8-10 ani. O dată cu anii, fiecare şi-a format un anumit stil, şi-a impus o anumită atitudine, câştigându-şi partea de public. După cum spuneam, unele din trupele mai sus menţionate există şi azi, precum R.A.C.L.A., Paraziţii sau M&G dar ce s-a întâmplat cu celelalte? Au avut loc diferite schimburi de componenţi, fapt ce a dus la dispariţia unor trupe dar şi la apariţia altora. Un exemplu clar este cel al trupei Ghetto Birds al cărei component de bază, Puya, împreună cu textierul de la Il-egal, Sişu, au format în 1996 La Familia. Numele de Ghetto Birds a dispărut definitiv însă cel de Il-egal a rămas. Un alt exemplu ar fi cel al trupei Demonii, din care făcea parte Uzzi, pe atunci sub porecla Drama. Trupa a dispărut definitiv după ce Uzzi a trecut sub tutela Black Underground, ce a devenit mai târziu B.U.G. Mafia. Trupele începeau deci, să apară. A fost momentul în care, încă, toate erau la acelaşi nivel şi toate se luptau să se ridice, ajutându-se între ele. S-a ajuns în punctul în care nici în România hip-hop-ul nu mai putea fi oprit, transformându-se încet dar sigur într-un fenomen cu o acoperire naţională, chiar dacă trupele bucureştene dominau. ÎnchideЗакрыть 1.4 Promotori şi acţiuni concrete ] Au fost întreprinse cu scopul de a mediatiza mişcarea hip-hop şi de a face posibilă extinderea , ramificarea şi stratificarea ei. Rap-erii autohtoni au înţeles nevoia de unitate, motiv pentru care trupele ţineau unele la altele şi se ajutau reciproc fapt ce, mai târziu, a dispărut dintr-o serie de motive cu conţinut subiectiv. Una dintre cele mai concrete, clare şi nu în ultimul rând necesare acţiuni din domeniul muzical al unui artist este cea de lansare a unui album, indiferent de genul muzical abordat. Un album bine lucrat şi promovat cu profesionalism asigură o mare parte din succesul unui artist, făcând ca faima lui să sporească într-un ritm mult mai alert. „Rapsodia efectului defectului” este numele primului album de hip-hop din România, album aparţinând trupei R.A.C.L.A., lansat în anul 1995. Au urmat, în acelaşi an, Paraziţii cu al ei „Poezii pentru pereţi” şi B.U.G. Mafia cu albumul de debut, intitulat „Mafia”. Ei au adus primele piese de rap lucrate ca şi concept pentru albume, reuşind să pună bazele hip-hop-ului românesc. Au fost cei care au turnat şi fixat temelia. Însă nu ar corect să afirm că singurii “vinovaţi” de tot ceea ce s-a întâmplat atunci au fost doar membrii trupelor mai sus amintite. Există inşi care au ajutat într-un fel sau altul mişcarea prin diferite acţiuni întreprins, mai ales între anii 1991-1996 şi care nu fac neapărat parte dintr-o trupă oarecare. Un prim exemplu ar fi Adi Niculescu, organizatorul unuia dintre primele concerte, în adevăratul sens al cuvântului, de hip-hop din ţară, care a avut loc la Teatrul Ion Creangă din capitală, în primăvara lui ‘95 şi s-a intitulat „Rap Attack”. Show-ul a adus pe scenă nume ca M&G, B.U.G. Mafia (în vechea formulă) şi Demonii. Succesul primului concert a atras de la sine organizarea unui alt „Rap Attack”, doar o lună mai târziu. O diferenţă considerabilă dintre cele două ediţii vizează trupa B.U.G. şi constă în faptul că la primul concert versurile trupei erau în engleză, în timp ce, o lună mai târziu, trupa cânta în română. Limba engleză nu a caracterizat doar trupa B.U.G. în acele vremuri deoarece primele piese autohtone nu au fost altceva decât modificarea minimă a pieselor străine. De fapt, chiar şi după trecerea la limba română, a fost necesară o bună perioadă de timp pentru ca unele trupe să înceteze să traducă versurile rap-erilor străini şi să împrumute doar ideile acestora, împreună cu influenţele muzicale. A fost un pas uriaş dar care a trebuit făcut pentru a putea vorbi apoi de un fenomen autohton. Un alt personaj care a jucat un rol esenţial în lansarea hip-hop-ului în România a fost şi este Dj. Sleek, care poate fi considerat un adevărat pilon al întregii mişcări. În anul 1991 a realizat prima emisiune radiofonică de gen din ţară, la Radio Nova, intitulată Hip-Hop Radio Show. Realizator, mai târziu, al emisiunii Deep Beats de la Pro FM, Sleek se numără şi el printre fericiţii care au organizat primele concerte de rap din ţară. Pe 6 octombrie 1994, cu doar câteva luni înainte de „Rap Attack”, Dj. Sleek a organizat un concert de rap în Club A, concert ce a adunat majoritatea trupelor momentului respectiv. Ca fapt divers, concertul a intrat în istorie ca urmare a faptului că a fost primul show al celor de la B.U.G. ÎnchideЗакрыть 1.5 Căile de promovare ] Între anii 1994-1996 au apărut o serie de trupe de rap care au făcut posibilă extinderea fenomenului hip-hop. Această extindere însă, a adus de la sine şi unele aspecte negative. Unul dintre ele poartă semnătura Consiliului Naţional privind Audio- Vizualul, care a sugerat posturilor de radio existente să înceteze promovarea subculturii transmise prin muzica hip-hop. Era începutul unei strânse legături care durează şi astăzi, între trupele de rap şi prea iubitul C.N.A. Lovitura nu a fost una puternică şi asta se datorează faptului că formaţiile de gen ale momentului nu au fost promovate neapărat de posturile de radio legale ci de radiourile pirat. Acestea au fost cele care au făcut publice piesele trupelor de rap, reuşind printr-o simplă strategie de difuzare să le impună audienţei. Un exemplu concret îl poate reprezenta trupa Il-egal , ale cărei piese au fost promovate de radiourile pirat, la sfârşitul anului ‘96. Un alt aspect al promovării îl constituie casele de discuri. Acestea au început să apară după Revoluţie, singura de până atunci fiind Electrorecord-ul. Apariţia caselor de discuri a generat o serie de urmări benefice întregului fenomen. Contractele semnate de membrii trupelor cu casele de discuri au obligat ambele părţi să acţioneze cu profesionalism. Trupele au fost nevoite să producă piese de bună calitate şi pe cât posibile difuzabile unui public cât mai larg, în timp ce casele de discuri şi-au asumat răspunderea de a-i promova cât mai bine cu putinţă. Dar şi aşa, modul în care trupele existente s-au făcut cunoscute a fost diferit. Dacă trupa B.U.G. Mafia, de exemplu, a lansat primul său album, intitulat „Mafia” , sub casa de discuri Amma, semnând cu aceasta un contract în 1995, în acelaşi an, Paraziţii a debutat cu albumul “Poezii pentru pereţi”, ca produs independent. Abia peste un an, succesul vânzărilor obţinute de pe urma albumului i-a adus trupei Paraziţii un contract cu o casă de discuri, Digital Record. Această situaţie s-a datorat nu diferenţei dintre cele două trupe, diferenţă care a fost de-a lungul anilor discutată, ci împrejurărilor survenite atunci, pe plan muzical. Cea mai reprezentativă casă de discuri, care a acordat o mare importanţă trupelor de rap din România a fost şi este Cat Music/ Media Services, reprezentant Sony Music pentru ţara noastră. Înfiinţată în 1991, casa de discuri a promovat toate genurile muzicale noi din ţară, printre care şi hip-hop-ul. Este casa de discuri care a reunit cele mai reprezentative trupe de gen, începând cu B.U.G. Mafia, La Familia şi continuând cu Marijuana, Don Baxter şi a lui Royală Mare, Delikt, Da Hood Justice, Il-egal şi alţii. Fenomenul a avut mult de câştigat atunci când s-a extins în sectorul mass-media, deşi presa nu a fost prea încântată la început, ignorându-l chiar în totalitate. C.N.A.-ul a lăsat puţin garda, motiv pentru care piesele trupelor au început să fie difuzate pe posturi de radio, precum Pro FM, Radio Contact sau Radio 21. În legătură cu mass-media, un lucru trebuie precizat şi anume relaţia, mai mult sau mai puţin directă, dintre trupe şi presă. Aici sunt amintite, din nou, cele două trupe, Paraziţii şi B.U.G. Mafia, datorită modului diferit de abordare privind acest aspect. Paraziţii a avut, încă de la început, o bună relaţie cu fanii şi cu presa în special, reuşind să-şi creeze un tip de imagine. B.U.G. însă, a acţionat diferit, depărtându-se de reprezentanţii presei sau uneori atacând o parte din ei. Aceste abordări diferite au avut uneori aspecte nedorite, însă temporare, dar au avut succes în cazul ambelor trupe. ÎnchideЗакрыть 1.6 „Pantelimonu’ petrece” ] Este piesa semnată B.U.G. Mafia, de pe EP-ul intitulat „Înc-o zi, înc-o poveste” din anul 1996. A avut un succes nemaipomenit, fiind cunoscută destul de repede în întreaga ţară. Prin textele celor trei băieţi, Mr. Juice, Uzzi şi Daddy Caddy, cartierul Pantelimon devenea cunoscut peste tot. Trupa a încercat să facă un videoclip la această piesă, încercându-şi norocul la postul de televiziune Tele 7 abc, dar fără nici un rezultat. Trebuiau să mai treacă doi ani pentru ca B.U.G. Mafia să filmeze primul videoclip din carieră şi nu numai. „Pantelimonu’ petrece” a fost catalogat ca un material excelent şi pentru piese ca: „Moarte pentru moarte” sau „Înc-o zi, înc-o poveste”. Marijuana, prima rap-eriţă autohtonă, şi-a făcut debutul pe acest EP. Coperta casetei conţine un mesaj din partea B.U.G. Mafiei către Tennie, I.E.S. şi B.I.P., componenţii trupei Paraziţii, mesaj destul de dur, care atestă „buna înţelegere” dintre cei doi piloni ai hip-hop-ului românesc. Stările de criză au dispărut abia după doi ani, în 1998, când cele două trupe, puţin mai mature, s-au intersectat într-un fel. 1.7 Cartelul şi Sindicatul Sunt două grupări de trupe care îşi au originea în celebrul conflict dintre East Coast-ul şi West Coast-ul hip-hop-ului american. Într-adevăr există diferenţe între cele două curente dar nu trebuie uitat faptul că ambele aparţin aceluiaşi gen. Membrii West Coast-ului descriu viaţa din cartiere, viaţă plină de averi obţinute din surse mai mult sau mai puţin convenţionale, muzica fiind mai melodioasă, cu accente clare comerciale. La cei din East Coast, textul este mai puţin direct, cu referiri la aspectul social al vieţii, linia melodică fiind mai puţin comercială. Sunt motive pentru care între cele două tabere au izbucnit stări conflictuale ce au dus la pierderi majore pentru toţi participanţii. Acest conflict a intrat în istorie prin moartea a doi dintre cei mai de seamă rap-eri de talie mondială. Pe data de 7 septembrie 1996, 2Pac, cel mai reprezentativ rap-er de pe Coasta de Vest a fost împuşcat în maşina mentorului său, patronul casei de discuri Death Row, Suge Knight. Şase zile mai târziu, întreaga respiraţie a comunităţii de rap din lume a fost oprită, inima slăbită a lui 2Pac încetând să mai bată. Un an mai târziu, simbolul Coastei de Est, Notorious B.I.G. a fost ucis în plină stradă. Lumea rămânea fără doi maeştrii de ceremonii remarcabili, 2Pac şi Notorious B.I.G. intrând în istorie pentru tot ce au făcut, scris, zis dar şi pentru felul în care au trecut în nefiinţă. În momentul în care hip-hop-ul a pătruns în România şi acest conflict a început să prindă rădăcini printre trupele noastre. Aşa a luat naştere Cartelul, reprezentant al West Coast-ului, care a adunat trupe precum B.U.G. Mafia, La Familia, Il-egal, Marijuana, Don Baxter. Viaţa lui a fost una scurtă, deoarece trupele membre au preferat să acţioneze, mai mult sau mai puţin, independent. Reprezentantul East Coast-ului a fost şi este Sindicatul, care reuneşte până şi astăzi trupe precum R.A.C.L.A., Da Hood Justice, Ghetto-Dacii şi multe altele, majoritatea rămase la stadiul de anonimat pe plan naţional. 1.8 Pregătirile pentru a doua jumătate Este vorba despre evenimentele, deloc neglijabile, ce au avut loc în anul 1997, an ce încheie prima etapă majoră, din cadrul primului deceniu de hip-hop din România. Trupa B.U.G. Mafia a lansat primul maxi-single din România, intitulat „Hoteluri”, produs de Cat Music/Media Services. A fost un pas îndrăzneţ, atât din partea trupei, cât mai ales din partea casei de discuri, care ar fi putut pierde enorm de pe urma acestei acţiuni. Totuşi, proiectul a fost unul reuşit, vânzările vorbind de la sine. Formatul a fost de asemenea inedit, caseta apărând îmbrăcată în carton, pentru colecţie, ideea aparţinând celor trei „mafioţi”. Dar ce e prea mult strică. Albumul lansat în acelaşi an, intitulat „Deasupra tuturor” a fost unul foarte contestat. Majoritatea pieselor nu au refrene şi din cauza lipsei acestora dar şi a altor elemente precum efectele, atât de pe voci cât şi de pe instrumentale, destul de slabe, albumul nu a avut succesul scontat. A fost o lecţie pe care trupa a trebuit s-o înveţe, pentru ca, un an mai târziu, în 1998, Mafia să revină în forţă. Un alt eveniment important, pentru acest an, l-a constituit lansarea albumului „Băieţi de cartier” de către trupa La Familia, care astfel şi-a făcut debutul, în plan discografic, pe scena rap-ului autohton. Formată în 1996, La Familia şi-a început activitatea cântând în deschiderea concertelor trupei B.U.G. Mafia, legătura dintre cele două trupe fiind cea mai cunoscută dintre toate trupele de gen din ţară. Albumul a fost lucrat după modelul occidental pur, conţinând interludii şi efecte bine gândite şi lucrate, piesele trecând de la una la alta, modalitate folosită cu şi mai mult succes de către B.U.G., mai târziu, pe albumul „După blocuri”. Din lipsa banilor, băieţii au fost nevoiţi să înregistreze albumul într-un studio slab, unde au pierdut mult din calitatea sunetului, acest aspect fiind destul de evident şi relevant în acelaşi timp. Dacă muzica a fost făcută de ambii componenţi ai grupului, textele au fost semnate de Puya, care va rămâne textierul trupei până la albumul „Bine ai venit în paradis”, din 1999. „Băieţi de cartier” reuneşte prin colaborări nume ca: Uzzi, Mr. Juice (B.U.G. Mafia), Delikt, Don Baxter, Il-egal şi alţii. Vocile feminine ocupă un loc destul de important şi îşi aduc considerabil aportul cu privire la calitatea pieselor, reprezentantele de seamă fiind Irina şi Energy. Cele mai reuşite piese de pe album sunt „Femeia mea” şi „Cu fruntea sus” dar întregul album a fost catalogat ca fiind unul de succes, motiv pentru care, în 2001, încă se mai afla în vânzare. Colaborarea cu Il-egal a avut ca scop principal promovarea cartierului Sălăjean, locul de provenienţă atât a celor doi din Il-egal, cât şi a celor din La Familia, pentru a-l face „cunoscut tuturor”. De fapt, primele cuvinte de pe albumul „Băieţi de cartier” sunt identice cu ultimele şi anume: „Balta Albă- Sălăjean”. Albumul de rap al anului 1997 a fost declarat „Suta”, album semnat de Paraziţii şi editat de Digital Record. Este albumul care a adus o nouă latură hip-hop-ului românesc şi anume caterinca socială. Prima piesă este intitulată „Bagabonţii” şi este piesa al cărei remix va aduce componenţilor trupei, un an mai târziu, consacrarea. Merită menţionat faptul că această piesă, compusă înainte de ‘99, este singura cântată de Paraziţii prin concerte, restul repertoriului fiind alcătuit din piese de pe albume lansate după 1999. Problema banilor pare a fi un punct comun, atât pentru Paraziţii în piesa „Banii n-aduc fericirea”, cât şi pentru La Familia în „Banii fac pământul să se-nvârtă”. Cele mai bune piese de pe Suta” sunt „Prieteni” şi „Am tot şi nimic”. „A vorbi e uşor” critică componenţii unor trupe de rap, simţindu-se şi replica dată celor din B.U.G. Dar versul „’97 anul meu, ‘98 iar al meu” s-a dovedit a fi doar pe jumătate adevărat, în condiţiile în care anul 1998 a stat în totalitate sub semnul B.U.G. Mafia. Anul 1997 a marcat sfârşitul primilor cinci ani de hip-hop din România, delimitând vizibil calitatea rap-ului de până atunci faţă de cel de apoi. ÎnchideЗакрыть Mesaj util ?   Da   0 puncte 1 << Precedenta      Următoarea >> #1 by MILAN278 (Millennium Group) (0 mesaje) at 2009-08-23 02:44:41 (836 săptămâni în urmă) - [Link] iak asta tema x) Mesaj util ?   Da   0 puncte #2 by Eugen_93 (Power User) (0 mesaje) at 2009-08-23 11:16:00 (836 săptămâni în urmă) - [Link] #1 MILAN278, Inca nu e totul in curind , poate voi mai adauga ceva ... Mesaj util ?   Da   0 puncte #3 by MILAN278 (Millennium Group) (0 mesaje) at 2009-08-23 14:22:13 (836 săptămâni în urmă) - [Link] #2 Eugen_93, "... poate voi mai adauga ceva ... ..." - ashteptam )) Mesaj util ?   Da   0 puncte #4 by zlodey (Knight of TMD) (1 mesaje) at 2011-10-11 17:58:07 (725 săptămâni în urmă) - [Link] topic incomplet. Asta este o carte întreagă, şi nu doar cîteva propoziţii ca în nr.0 Mesaj util ?   Da   0 puncte

1
<< Precedenta      Următoarea >>

Forum Index > Coș cu teme șterse > Muzică > Istoria hip-hop-ului Romanesc - Primul deceniu de hip-hop din România

You are not permitted to post in this forum.