Noua Constituţie cu puternice accente naţionaliste a Ungariei, dorită de premierul Viktor Orban, a intrat în vigoare duminică, instaurând reformele foarte controversate privind Banca centrală, justiţia şi legea electorală, în pofida criticilor internaţionale, transmite AFP, citată de Agerpres.


Viktor Orban, denunţat ca "autocrat" de opoziţia de stânga şi ecologistă şi de numeroase organizaţii ale societăţii civile, a remodelat în 18 luni Ungaria după chipul său, sfidând criticile Uniunii Europene legate de compatibilitatea acestor legi cu dreptul comunitar, şi îngrijorările SUA faţă de starea democraţiei în Ungaria.

În noua lege fundamentală, denumirea "Republica Ungaria" dispare, fiind înlocuită cu "Ungaria", şi este înscrisă o referire explicită la Dumnezeu, prin sintagma "Dumnezeu îi binecuvântează pe unguri".

Profitând de majoritatea parlamentară de două treimi a partidului său conservator FIDESZ, premierul Viktor Orban a dat valoare constituţională unor legi, care nu vor putea fi modificate decât cu o majoritate identică. Este însă puţin probabil că, pe viitor, un guvern provenit din actuala opoziţie va dispune de un asemenea procent în parlament.

O astfel de lege este cea a "stabilităţii financiare", care statuează taxa unică de 16% pe venit şi va face foarte dificilă instaurarea de măsuri fiscale de urgenţă în cazul unui deficit public în cădere liberă.

În domeniul politic, Constituţia îi face retroactiv "responsabili de crimele comuniste" comise până în 1989 pe liderii actualului partid socialist (ex-comunist), în timp ce, în plan religios, reduce de la circa 300 la 114 comunităţile beneficiare de subvenţii publice.

Noua lege fundamentală face referire şi la viaţa privată, decretând embrionul ca fiinţă umană încă de la debutul sarcinii, şi alimentând temerile societăţii civile şi ale opoziţiei că avortul va deveni dificil. De asemenea, textul stipulează că o căsătorie nu poate avea loc decât între un bărbat şi o femeie, excluzând astfel căsătoriile între persoane de acelaşi sex.

Aceste modificări legislative au loc pe fondul instalării în toate funcţiile-cheie ale statului a unor apropiaţi ai lui Orban, mulţi dintre aceştia cu mandate de 9 sau 12 ani, al concedierii masive a jurnaliştilor incomozi, precum şi al devalorizării forintului cu peste 20% faţă de euro în ultimele trei luni.