“Problema care ne-a preocupat, din momentul în care am început să lucrăm la acest manifest, a fost existența unor principii care ar determina funcționarea unui organism social. Aceste principii ar trebui să joace același rol pe care îl are coloana vertebrală în organismul omului – să determine funcționarea armonioasă a organelor interne, condiție necesară pentru supraviețuirea unei ființe vii. Totodată, urma să determinăm care sunt valorile ce reproduc modelul personalității care menține în viață un model social, asemenea codului genetic al oricărei ființe vii.

Din păcate, în societatea în care ne-am născut și am crescut, astfel de elemente lipsesc cu desăvârșire. Generația pe care o reprezentăm a supraviețuit datorită acelor rămășițe culturale lăsate de generația interbelică. Timpul trece, iar  noua generație nu este capabilă să lase moștenire celor ce vin. Frica noastră față de viitorul incert al copiilor și nepoților devine tot mai justificată.

Ideea acestui manifest a apărut în iarna anului 2008. Lucrul propriu-zis asupra documentului a început în anul 2010, sintetizându-se lecturile și experiențele personale pe care le-am avut pe parcusul anilor. Desigur, acestea nu sunt suficiente pentru a pretinde la scrierea unui manifest. Totuși, timpul trece ireversibil și la un moment dat apare necesitatea de a pune pe hârtie ceea ce gândești. Pe de o parte am simțit nevoia de a face ordine în furtuna de idei și ipoteze, pe de altă parte – necesitatea să sincronizăm ideile noastre. Acest lucru nu înseamnă că manifestul este un produs final. Dimpotrivă, este doar o primă treaptă spre desăvârșirea unui proiect doctrinar. Chiar la finisarea scrierii acestei ediții, simțim deja mai multe neajunsuri și lipsuri care ar urma să fie lichidate în următorii ani de muncă intelectuală și activitate practică.

Precum o să vă convingeți pe parcursul lecturii, ideea centrală a Manifestului constă în edificarea unei Basarabii Puternice, conștiente de rolul său în istorie și în spațiul său geografic. Sarcina manifestului constă în formarea unei mișcări sociale, politice, doctrinare și spirituale care ar da un nou suflu plaiului nostru, depășind toate slăbiciunile.

Slăbiciunea țării noastre nu constă atât în inferioritatea economică sau militară, poziția geografică sau în întinderea teritorială, ci în incapacitatea noastră de a utiliza rațional potențialul de care dispunem și lipsa unei viziuni de lungă durată, a unei organizări raționale care ar reduce pierderi de resurse și ar concentra activitatea tuturor componentelor societății asupra unui singur scop: construirea unui stat capabil să-și apere și să-și promoveze interesele naționale.

Alte componente importante care ne interesează sunt familia, parohia și obștea sătească, ca mediu firesc al existenței românului. Ele sunt privite ca elemente ce fac parte nemijlocit din identitatea noastră ca neam.

Manifestul Mişcării Conservatoare nu reprezintă un program electoral sau un instrument de inginerie socială, ci o platformă care încearcă să canalizeze energiile tuturor forţelor național-patriotice conştiente din țară într-o platformă unică, care ar defini idea națională a Basarabiei.

În expunerea pozițiilor, ca fundament doctrinar au servit „Manifestul Noii Drepte Franceze” al lui Alain de Benois, “Proiekt Rossia”, “Manifestul Revoluției Naționale” din 1935 (de Sorin Pavel, Petre Ţuţea, Ioan Crăciunel, Gheorghe Tite, Nicolae Tatu, Petre Ercuţă), operele politice ale lui Mihai Eminescu, „Pentru Legionari” a lui Corneliu Zelea Codreanu, precum și scrierile lui Nichifor Crainic, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Traian Brăileanu, Horia Sima, Mihai Manoilescu, Ernest Bernea, Victor Papacostea, Dumitru Stăniloae, Constantin Rădulescu Motru, Ovidiu Hurduzeu, Rene Guenon, Julius Evola, Vilfredo Pareto, Max Weber, Carl Schmitt, Theodor Kaczynski, Lev Gumiliov, Alexandr Dughin, Gilberd Durand, Claude Lévi-Strauss,  etc.

Manifestul nostru reprezintă o încercare de crea o viziune integrală asupra românismului pur, prin prisma căruia propunem edificarea unui stat puternic, capabil să facă faţă provocărilor procesului de globalizare și să servească intereselor vitale ale populaţiei Basarabiei.

Documentul nu pretinde a oferi soluţii finale și absolute, ci își propune să provoace discuţii în cadrul diverselor componente ale societăţii civile şi mediul politic, care ar avea drept scop final elaborarea unei viziuni comune, necesare canalizării tuturor eforturilor pentru un proiect civic comun.

În condiţiile unei ere informaţionale, redefinirea, reconceptualizarea unor idei este absolut necesară pentru supravieţuirea popoarelor. Modul în care entităţile colective vor reuşi să se adapteze la noile condiţii ale epocii postindustriale, va defini locul pe care acestea îl vor juca în viitor în sistemul internaţional.

Desigur, pentru unii, ideile sau proiectele expuse aici ar putea părea utopice, însă cel mai important lucru pentru noi îl reprezintă stabilirea unei ordini de zi pentru dezbaterile asupra modelului societăţii pe care ne propunem să o construim, pornind de la necesităţile proprii, fără a fi supuşi unor presiuni şi ingerinţe din afară.

În primul capitol al documentului se propune o definire a unor idei, concepte, teze și poziții care urmează să servească în calitate de aparat conceptual pentru înţelegerea alternativei sociale şi politice pe care o promovează Mişcarea Conservatoare.

În capitolul doi este propusă  o platformă care oferă soluţii la probleme cum ar fi definire naţională a Basarabiei, probleme ce ţin de politica internă, externă, politici economice, sociale, culturale, ecologice, tehnologice şi spirituale.

Manifestul nu este un document final, care pretinde la un rol excepțional, ci un instrument de lucru şi dialog, care în perioada imediat următoare urmează să direcționeze activitatea teoretică și cea practică a Mișcării.

În baza acestui document, urmează să înceapă în viitor activitatea legată de edificarea unei Doctrine Naționale, strategii de dezvoltare și a unui concept al securității naționale.

Manifestul Mişcării Conservatoare se doreşte a fi un document al noii generaţii care refuză să creadă în miturile globaliste, europeniste, moldoveniste şi comuniste ale generaţiei trecute, opunându-le propriul său proiect: transformarea Basarabiei într-un stat puternic, capabil să reprezinte interesele vitale ale românilor basarabeni și ale grupurilor etnice conlocuitoare, servind totodată drept un model pentru organizarea politico-statală a tuturor românilor.”