Marile companii farmaceutice americane profită de inexistenţa reglementărilor legislative din unele state precum România, Tunisia sau China pentru a realiza numeroase experimente clinice, informează Agerpres, care citează revista "Vanity Fair''. Publicaţia americană a analizat în ediţia pentru ianuarie 2011 globalizarea industriei farmaceutice.

Potrivit revistei "Vanity Fair'', reprezentanţii companiilor farmaceutice au vizitat mai multe oraşe din România, China, Estonia şi Tunisia pentru a găsi oameni dispuşi să se supună unor testări clinice pentru noi medicamente. De ce au fost alese aceste state? Răspunsul este unul simplu: datorită marii concentraţii de oameni săraci.

Conform datelor inspectorului general din Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane din SUA, între 1990 şi 2008, testele de medicamente efectuate în străinătate au cunoscut o creştere de 2.000%, în condiţiile în care cele mai mari 20 de companii farmaceutice din SUA au efectuat "o treime din testările lor clinice exclusiv în locaţii străine".

În România au avut loc 876 de testări, în Ucraina 589. Numărul testelor efectuate în China şi India sare de o mie (1.861 în China şi 1.457 în India, n.r). (Raportaţi numărul de teste la populaţia ţărilor menţionate )

Compania GlaxoSmithKline, a patra din lume ca mărime a vânzărilor, au mers la Iaşi pentru a testa Avandia, un medicament pentru tratarea diabetului. Reprezentanţii Glaxo au vizitat şi alte oraşe din România - Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Timişoara - dar şi în oraşe din Letonia, Ucraina, Slovacia, Federaţia Rusă, Polonia, Ungaria, Lituania, Estonia, Republica Cehă, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Belgia, Olanda, Germania, Franţa şi Marea Britanie.

Reacţiile adverse la Avandia au mers de la edem macular la leziuni hepatice, la fracturi osoase şi insuficienţă cardiacă congestivă. În 2009, Institute for Safe Medication Practices, un grup non-profit din Pennsylvania, care monitorizează domeniul prescripţiei de medicamente, a legat moartea a 1.354 de oameni de Avandia, pe baza unor rapoarte realizate împreună cu FDA.

O lacună din regulamentul agenţiei guvernamentală a SUA de protecţie a consumatorului, Food and Drug Administration (FDA), permite companiilor farmaceutice să continue testele în locaţii din străinătate, dacă se constată, în urma cercetărilor de pe teritoriul american, că acel medicament nu are niciun beneficiu.

Statele care permit continuarea studiilor sunt numite "state de salvare".

Testele efectuate în Ungaria, Maroc, Tunisia şi Turcia au permis acordarea avizului pentru medicamentul Ketek, un antibiotic dezvoltat în 1990 de Compania Aventis Pharmaceuticals, care acum se numeşte Sanofi-Aventis, destinat tratamentului infecţiilor tractului respirator.

Povestea Ketek nu este, însă, una cu final fericit, în condiţiile în care FDA a început însă să primească rapoarte privind reacţii adverse, printre care leziuni hepatice grave, care uneori au dus la moarte. Raportul unui studiu aflat în curs de desfăşurare şi realizat pe 4.000 de copii şi sugari, unii în vârstă de şase luni, recrutaţi în peste o duzină de ţări, vorbeşte despre 93 de reacţii adverse severe la Ketek, care au provocat 12 decese.

Vanity Fair aduce în discuţie şi testarea vaccinului Synflorix, destinat prevenirii pneumoniei, infecţiilor urechii şi altor boli pneumococice, dezvoltat de GlaxoSmithKline, în provincia argentiniană Santiago del Estero, una dintre cele mai sărace. În urma testelor, s-au înregistrat 14 decese survenite din cauza unor reacţii adverse.

Medicii care i-au convins pe părinţii copiilor, uneori analfabeţi, să participe la experiment au primit 350 de dolari de copil. Niciun grup independent nu a făcut vreo anchetă şi nici nu a participat la autopsii.

Cercetătorii americani recunosc că preferă să testeze medicamentele în străinătate, unde reglementările sunt destul de lejere. Acest lucru explică creşterea numărului de astfel de cercetări cu 16% în Europa de Est, 12% în Asia şi 10% în America Latină.

Ministrul Sănătăţii, Vladimir Hotineanu (membru PLDM), a dispus înregistrarea pe teritoriul Moldovei a medicamentelor noi, fără prezentarea testelor prevenite şi fără ca acestea să fie supuse controlului calităţii.

Potrivit unui ordin al ministrului Hotineanu din data de 10 august curent, directorului general al Agenţiei Medicamentului i se indică să asigure autorizarea produselor medicamentoase de uz uman “cu efectuarea controlului calităţii ulterior selectiv“.

Indicaţia lui Hotineanu a fost dată “în temeiul raportului financiar prezentat de către Agenţia Medicamentului din 1 iulie 2010, în vederea excluderii avansării datoriilor creditoriale, precum şi pentru a coordona procesul de formare a sortimentului de medicamente“.

Astfel, din august până în prezent, medicamentele noi care apar pe piaţa moldovenească sunt înregistrate fără a fi spuse controlului calităţii, obligatoriu până la acea dată. În farmaciile din întreaga ţară se poate observa în ultimul timp o diversitate enormă a medicamentelor fabricate în India, China, Pakistan şi alte ţări.

Fostul viceministru al Sănătăţii, Boris Golovin, consideră că ordinul din luna august al ministrului Sănătăţiieste “un ordin nelegitim şi periculos“.

“Este un ordin nelegitim, un ordin extrem de periculos din considerentele că anterior în ţară fără înregistrare se aduceau doar un număr foarte mic de medicamente, care nu erau înregistrate, dar care erau necesar vitale, de la producători de forţă şi cunoscuţi, care exportau medicamentele lor în toată lumea“, a declarat Golovin pentru agenţia OMEGA, accentuând că anterior toate medicamentele aduse în Moldova, cu excepţii foarte mici, erau obligatoriu verificate la factorul calităţii.

Golovin a subliniat că anterior autorităţile nu şi-au permis niciodată să pună în aplicare “ordine de acest gen, care ar permite intrarea în ţară a preparatelor neverificându-le calitatea acestora“, iar “prin ordinul acesta, domnul Hotineanu a permis intrarea în ţară a medicamentelor de la oricare producător, chiar şi de la cei special creaţi să facă medicamente pentru Republica Moldova şi poate din Africa“.

Indicaţia lui Hotineanu a fost contrazisă de Procuratura Generală, care printr-un recurs a cerut anularea ordinului dat, calificându-l drept ilegal şi a dispus ministerului Sănătăţii să verifice calitatea medicamentelor noi înregistrate în Moldova.

În consecinţă s-a decis că medicamentele aduse în Moldova dintr-un şir de ţări europene, SUA şi Australia nu vor fi supuse verificărilor, iar cele aduse din alte ţări vor fi verificate la importarea lor.