Dintr-o perspectivă biblică, știm că Adam și Eva au avut ADN-ul perfect pentru ca Dumnezeu a declarat tot ceea ce El a făcut era "foarte bun" ( Geneza 1:31 ). Acest lucru este valabil pentru animale și tipuri de plante, de asemenea. Ei au avut inițial spirale perfecte ADN fără erori sau mutații.
Cu toate acestea, atunci când omul a păcătuit împotriva lui Dumnezeu (Geneza 3), Dumnezeu a blestemat pământul și animalele, (Geneza 2:17 ; 03:19). În acest moment, Dumnezeu părea să-și retragă o parte din puterea Lui de a nu mai susține complet totul într-o stare perfecta.
De atunci, ne-am aștepta să apară mutații ADN-ului și de a acumula defecte. Cantitate incredibilă de informații care a fost inițial în ADN-ul a fost filtrate, iar în multe cazuri a pierdut, din cauza mutațiilor și selecție naturale.

Selecţia naturală este un concept foarte simplu şi realist. Un creaţionist, chimistul şi zoologul Edward Blyth (1810-1873), a scris despre acest concept între anii 1835-1837, înainte de Darwin, care foarte probabil a împrumutat ideea de la Blyth. Un organism poate avea o anumită carcteristică sau trăsătură ereditară, care, într-un anumit mediu, îi oferă acestuia o şansă mai mare de a transmite toate genele sale generaţiei următoare (în comparaţie cu acele organisme care nu deţin această trăsătură). Pe parcursul mai multor generaţii succesive, acea caracteristică sau trăsătură are posibilitatea de a se răspândi tot mai mult în cadrul populaţiei respective. Această şansă sporită de succes reproductiv (adică de a avea urmaşi) ar putea fi realizată în câteva moduri:

• O şansă mai mare de supravieţuire. Adică organismul este „mai adaptat să supravieţuiască”. Apropo, aceasta înseamnă „spravieţuirea celui mai tare”; ea nu se referă în mod necesar la condiţia fizică bună, aşa cum se presupune de obicei. Dacă este mai mult (sau mai puţin) probabil să supravieţuieşti, este în mod corespunzător mai mult (sau mai puţin) probabil că vei avea urmaşi şi că vei transmite astfel genele tale mai departe. De exemplu, genele pentru un păr mai lung vor spori şansele unui animal de a supravieţui într-un climat rece. Genele pentru culoarea albă vor face ca un urs să se camufleze mai bine într-un deşert înzăpezit (camuflajul ajută un animal să evite a fi prins şi omorât, dar ajută şi un animal de pradă să se furişeze asupra prăzii). Având astfel o posibilitate mai mare de a nu muri de foame, ursul alb va supravieţui cel mai probabil pentru a transmite generaţiei următoare culoarea ablă.
  

• O şansă mai mare de a găsi o pereche Dacă femelele unei specii de peşti preferă de obicei parteneri cu cozi mai lungi, atunci masculii cu gene pentru cozi mai lungi vor avea, în medie, şanse mai mari de a se reproduce, astfel încât genele lor (inclusiv cele pentru cozi mai lungi) vor avea şanse mai mari de a fi transmise mai departe. De aceea genele pentru cozi lungi (şi astfel varietatea cu coadă lungă) vor fi mai des întâlnite în acea populaţie de peşti.
  

• Un succes de reproducere mai mare. Să ne gândim la o specie de plante, ale cărei seminţe sunt împrăştiate de vânt. Dacă planta are gene care le conferă seminţelor o formă puţin mai aerodinamică decât seminţele altor plante, atunci genele pentru acea caracteristică particulară (şi astfel caracteristica însăşi) vor fi preferate, adică „selectate” în acest mod „natural”, de unde şi termenul. Dar dacă acea specie de plante se află pe o insulă mică, atunci este mai probabil ca seminţele purtate departe să se „piardă în apă”. De aceea vor fi preferate genele care conferă seminţelor o formă mai puţin aerodinamică. Dacă presupunem că planta deţine atât gene care fac ca seminţele să fie purtate departe, cât şi gene care fac ca seminţele să cadă aproape, acest fenomen simplu va determina ca toate plantele din acea specie de pe insulă să producă în cele din urmă numai seminţe care cad aproape; genele pentru seminţe care sunt purtate mai departe vor fi fost eliminate.
  

Adaptarea

În acest mod, creaturile se pot adapta mai bine (pot deveni mai potrivite) mediului în care se găsesc. Să spunem că o specie de plante are mai multe gene pentru lungimea rădăcinii lor. Dacă de-a lungul mai multor generaţii expunem acea specie de plante unor perioade repetate de climă foarte uscată, cel mai probabil că plantele care vor supravieţui sunt acelea care au rădăcini mai lungi, cu care ajung la pânze de apă mai adânci. Astfel, este mai puţin probabil ca genele pentru rădăcini mai scurte să fie transmise mai departe (vezi căsuţa din partea stângă jos). În timp, niciuna dintre aceste plante nu va mai avea gene pentru rădăcini scurte, astfel că ele vor face parte din categoria plantelor cu „rădăcini lungi”. Ele sunt acum mai bine adaptate condiţiilor de climă uscată decât au fost strămoşii lor.

Creștini:
ISAAC NEWTON,GALILEO GALILEI,R. BOYLE,BLASIE PASCAL,Sir WALTER SCOTT, LORDUL BYRON,EMANUEL KANT,JOHN F. W. HERSCHEL,RALF W. EMERSON,GARIBALDI,GUIZOT F.ROBERT D. WILSON,Sir WILLIAM RAMSAY,W. F. ALBRIGHT, Sir FLINDERS W. M. PETRIE,JEAN REVILLE,HEINRICH HEINE, SILVIO PELICO,CHARLES DICKENS,JEAN JACQUES ROUSSEAU,DENIS DIDEROT,J.W.GOETHE,MICHEL FARADAY,EULER LEONHARD,Dr. N.C.PAULESCU, EDMOND BARKE,Dr. HOWARD A. KELLY,CHRISTOPH M.WIELAND, NAPOLEON BONAPARTE..... lista poate continua.
Așa că mai dațivă seama cînd îi numiți pe toți creștinii proști.Eu am mai spus și repet, nu puteți sa-i puneți pe toți creștinii pe aceiași tavă.
#11744 Capilleary, "... 0.209% din deținuții în SUA sunt atei. Marea majoritate, copleșitoare, sunt creștini. Asta deși atei în SUA sunt aproximativ 15%. ..." - da cine în republica Moldova stau în pușcării? (p.s , la o conferință de presă , reprezentantul bisericii ordoxe declara ca 95% din populația moldovei sunt ortodocși.)