Prima provincie care s-a alipit ţării a fost Basarabia. Voinţa de unire a fost un permanent crez al fraţilor noştri rămaşi dincolo de Prut, astfel că, în 25 Septembrie 1917, cu prilejul Congresului ostaşilor moldoveni de la Chişinău s-a constituit organul reprezentativ numit Sfatul Ţării. Forul coordonator a fost Consiliul Directorilor, iar preşedinte ales Ioan Inculeţ. Odată instaurat, Sfatul Ţării intră în activitate: la 15 decembrie 1917 proclama Republica democrată moldovenească, iar la 2 Martie o delegaţie formată din Ion Inculeţ, Pan Halipa şi Dr. Ciugureanu se întâlneşte la Iaşi cu Primul Ministru al României stabilind cadrul de desfăşurare a evenimentelor premergătoare unirii.

La 27 Martie 1918, orele 5 p.m., a avut loc Adunarea Sfatului Ţării. În sală au fost prezenţi toţi membri cabinetului Republicii Moldovenesti, Primul Ministru Român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand, făuritorul României Mari. Sfatul Ţării cuprindea: 103 moldoveni, 13 ucrainieni, 7 ruşi, 6 evrei, 5 găgăuţi, 2 nemţi, 1polonez şi 1 armean. Total 138 membri. În urma rezultatului de la vot (86 pentru, 3 contra, 36 abţineri, 13 absenţi) s-a declarat unirea Basarabiei cu ţara mamă. Ziarul "Tribuna" din 30 Martie publică: Moţiunea Unirii, Tedeum-ul, şi telegrama transmisă regelui Ferdinand, anunţând Unirea cu ţara mamă.

Actul istoric al unirii Basarabiei cu ţara glăsuia "În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica democratică moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră, şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotarască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România".