Științifico-fantasticul sau science-fiction este un gen artistic prezent cu precădere în literatură și cinematografie, a cărui temă principală este impactul științei și tehnologiei asupra societății și persoanelor.
Genul literar științifico-fantastic mai este cunoscut și sub denumirea de „literatură de anticipație” sau „literatură științifico-fantastică”.
Teme Principale:
Efectul științei imaginate;
Efectul imaginat al științei actuale;
Efectul științei și al tehnologiei asupra unor societăți imaginate;
Efectul tehnologiei imaginate asupra unui individ; etc.

Fantezia, desemnată și prin termenul englezesc „fantasy”, în cadrul domeniului artei, este o subspecie a fantasticului, un gen al literaturii fantastice și a unei multitudini de alte genuri artistice precum cele ale domeniului animației, apropiată de miraculosul folcloric, cu un întreg arsenal de elemente de magie. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au creat și au spus povești. Din acestea s-au clădit mituri care au influențat gândirea și modul de viață al multor generații. Mai mult, în mituri a fost marcată cu litere de aur cunoasterea arhaică a omenirii. Așa cum omul a văzut prima oară focul, frica, cutremurul, gheața, copacul, cerul și stelele, soarele și luna, așa le povestesc miturile străvechi. De-a lungul vremii, întregi concepții despre crearea lumii au luat naștere. Crezând în aceste mituri, oamenii le-au transformat în religii, oferindu-le un loc important în viața lor de zi cu zi.
Sub-genuri în fantezie
Există trei sub-genuri principale în fantezie. Există fantezia clasică (fantezia înaltă), al cărui reprezentant este, fără îndoială, J.R.R. Tolkien. Gândindu-ne la “Stăpânul Inelelor”, putem trasa ușor caracteristicile genului: acțiune de proporții, cu personaje numeroase și teme recurente care presupun luptă fizică și conflicte interioare: lupta lumină-întuneric, prietenia, iubirea etc. Poveștile din acest gen fac adesea referire la miturile și tradițiile lumii în care sunt plasate, un al doilea plan fiind însăși crearea acestor lumi. Prin poveste, ele prind viață și, mai mult, își definesc caracterul lor aparte. Un anumit tip de fantezie este cel care are ca personaje zei, îngeri, demoni și alte creaturi ce fac parte în general din lumea de dincolo. Această lume intră în legătură cu lumea reală, și oamenii pot ajunge pe celălalt tărâm și înapoi. Genul se numește fantezie mitologică și este în contrast cu fantezia înaltă (high fantasy), care își clădește singură mitologia. Fantezia bangsiană merită amintită aici, fiind un gen care prezintă lumea de după moarte și viața de dincolo. Însă cele două lumi (cea reală și cea de dincolo) sunt legate doar prin moarte. De aici, diferența de ton și tematică. Numele genului este dat după John Bangs, scriitor care a readus în prim plan genul, deși un bun exemplu este și “Divina Comedie” a lui Dante.

Fantasy:
J.R.R. Tolkien
George R.R. Martin
C.S. Lewis
Lewis Carrol
J.K. Rowling
Science-Fiction:
Isaac Asimov
H.G. Wells
Jules Verne
Arthur C. Clarke
Ray Bradbury
Frații Strugatsky